Informaţie actualizată la adresa http://dgpoling.caib.es


A Mallorca diuen... În Mallorca se spune…
En català es diu... În catalanã se spune…
Com ho diuen a Menorca...? Cum se spune în Menorca…?
Com es diu en català...? Cum se spune în catalanã…?
Saps com ho diuen a Eivissa...? Ştii cum se spune în Ibiza…?
Saps com es diu en català...? Ştii cum se spune în catalanã…?
A Formentera diuen… În Formentera se spune…

SALUTACIONS I FÓRMULES DE CORTESIA
SALUTURI ŞI FORMULE DE POLITEŢE
1. Hola. Bon dia. Bon vespre. Bona nit. Bunã. Bunã ziua. Bunã seara. Noapte bunã.
2. Adéu. A reveure. Que vagi bé. Pa. La revedere. Rãmâneţi cu bine.
3. Fins aviat. Fins més tard. Fins demà. Pe curând. Pe mai târziu. Pe mâine.
4. Gràcies. | Moltes gràcies. De res. Mulţumesc. / Mulţumesc mult. - Pentru puţin.
5. Perdoni. Disculpi. Em sap greu. Iertaţi-mă. Scuzaţi-mă. Îmi pare rãu.
6. Molt de gust. Tant de gust. Îmi pare bine de cunoştinţă. Încântat(ã) de cunoştinţã.
7. Amb molt de gust. Cu plãcere.
8. Que vagi de gust. Bon profit. Sã-l serviţi cu plãcere. Poftã bunã.
9. Diverteix-te. Que t’ho passis bé. Distreazã-te. Distracţie plãcutã.
10. Benvingut. Bine ai / aţi venit.
11. Un moment, per favor. Una altra vegada, per favor. Més a poc a poc, per favor. O clipã, vã rog. Încã o datã, vã rog. Mai rar, vã rog.

PREGUNTES USUALS
ÎNTREBÃRI OBIŞNUITE
1. - Com va? | Com està? - Bé, gràcies. - Ce mai faci? / Ce mai faceţi? - Bine, mulţumesc.
2. Què li passa? No es troba bé? - Ce se întâmplã? Nu vã simţiţi bine?
3. - Què nom? - Nom Isabel. - Com es diu? - Em dic Pere. – Cum vã cheamã? - Mã cheamã Isabel. - Cum vã numiţi? - Mã numesc Pere.
4. - Qui és vostè? - Som la senyora Vidal. - Cine sunteţi dumneavoastră? - Sunt doamna Vidal.
5. - Què és això? - És un regal. - Ce e asta? - Este un cadou.
6. - D’on és vostè? - Som d’Alemanya. | Som de Suïssa. | Som d’Àustria. - De unde sunteţi dumneavoastră? - Sunt din Germania. / Sunt din Elveţia. / Sunt din Austria.
7. - D’on és vostè? - Som d’Anglaterra. | Som d’Irlanda. | Som d’Austràlia. - De unde sunteţi dumneavoastră? - Sunt din Anglia. / Sunt din Irlanda. / Sunt din Australia.
8. - D’on és vostè? - Som de França. | Som de Bèlgica. | Som d'Algèria. - De unde sunteţi dumneavoastră? - Sunt din Franţa. / Sunt din Belgia. / Sunt din Algeria.
9. - D’on és vostè? - Som de les Canàries. | Som de l’Equador. | Som de Xile. - De unde sunteţi dumneavoastră? - Sunt din Insulele Canare. / Sunt din Ecuator. / Sunt din C(h)ile.
10. - És mallorquí? - No, som alemany. | Som suís. | Som austríac. - És mallorquina? - No, som alemanya. | Som suïssa. | Som austríaca. – Este din Mallorca? - Nu, sunt neamţ. / Sunt elveţian. / Sunt austriac. Sunteţi din Mallorca? - Nu, sunt nemţoaică. / Sunt elveţiancă. / Sunt austriacã.
11. - És menorquí? - No, som anglès. | Som irlandès. | Som australià. - És menorquina? - No, som anglesa. | Som irlandesa. | Som australiana. – Sunteţi din Menorca? - Nu, sunt englez. / Sunt irlandez. / Sunt australian. Sunteţi din Menorca? - Nu, sunt englezoaicã. / Sunt irlandezã. / Sunt austrialiancã.
12. - És eivissenc? - No, som francès. | Som belga. | Som algerià. - És eivissenca? - No, som francesa. | Som belga. | Som algeriana. – Sunteţi din Ibiza? - Nu, sunt francez. / Sunt belgian. / Sunt algerian. - Sunteţi din Ibiza? - Nu, sunt franţuzoaică. / Sunt belgiancã. / Sunt algeriancã.
13. - És formenterer? - No, som canari. | Som equatorià. | Som xilè. - És formenterera? - No, som canària. | Som equatoriana. | Som xilena. – Sunteţi din Formentera? - Nu, sunt din Insulele Canare. / Sunt ecuatorian. / Sunt c(h)ilian. - Sunteţi din Formentera? - Nu, sunt din Insulele Canare. / Sunt ecuatoriancã. / Sunt c(h)ilianã.
14. - On viu? - Visc a la ciutat. | Visc en un poble. | Visc a fora vila. – Unde locuiţi? - Locuiesc în oraş. / Locuiesc într-un sat. / Locuiesc la ţară.
15. - A quin carrer viu? - Visc al carrer Nou. | Visc a la plaça Major. – Pe ce stradã locuiţi? - Locuiesc pe strada Nou. / - Locuiesc în Plaça Major.
16. - Parla català? - Sí, un poc. | No gaire. – Vorbiţi catalana? Da, puţin. / Nu prea.
17. M’entén? Què vol dir això? Mã înţelegeţi? Ce înseamnă asta?
18. Com? Com diu? Poftim? Cum aţi spus?
19. Què diu? Què vol? Ce spuneţi? Ce doriţi?
20. On va? D’on ve? Unde mergeţi? De unde veniţi?
21. N’està segur? De veres? Sunteţi sigur? Într-adevăr?
22. Quan? Des de quan? Fins quan? Când? De când? Pânã cînd?
23. Digui? Amb qui parl? De part de qui? Alo? Cu cine vorbesc? Cine îl/o cautã?
24. Hi ha cap dubte? Entesos? Este clar totul? Ne-am înţeles?
25. -T’agrada? - Sí, molt. | No, gens. - Îţi place? - Da, mult. / Nu, deloc.
26. Que puc fumar? Que hi puc aparcar, aquí? Pot sã fumez? Pot sã parchez aici?

AFIRMACIONS
AFIRMAŢII
1. Sí. D‘acord. Em sembla bé. Da. De acord. E bine aşa.
2. És ver. Exacte. E adevãrat. Exact.
3. Com vulgui. Ho entenc. Cum doriţi. Înţeleg.
4. Té raó. És clar. Naturalment. Aveţi dreptate. Este clar. Sigur că da.
5. Més o menys. Crec que sí. Mai mult sau mai puţin. Cred că da.

NEGACIONS
NEGAŢII
1. No, em sap greu. No, s’ha equivocat. Nu, îmi pare rãu. Nu, aţi greşit numãrul.
2. De cap manera. Mai de la vida. În nici un caz. Niciodatã.
3. Ni parlar-ne. Això és impossible. Nici vorbã. E imposibil.
4. Prou! Ja n’hi ha prou! Gata! Ajunge!

DUBTES
ÎNDOIELI
1. Per ventura. Tal vegada. Potser sí. Poate. S-ar putea. Poate cã da.
2. Depèn. Depinde.
3. No ho sé. No ho crec. Nu ştiu. Nu cred.

EXCLAMACIONS I EXPRESSIONS DIVERSES
EXCLAMAŢII ŞI EXPRESII DIVERSE
1. D’acord. Estam d‘acord. De acord. Asa rãmâne.
2. Bé. Molt bé. Que bé! Bine. Foarte bine. Ce bine!
3. Tot va bé. Totul merge bine.
4. Malament. Que malament! Rãu. Ce prost!
5. Un poc millor. Puţin mai bine.
6. Quina llàstima! Quina ràbia! Ce pãcat! Ce enervant!
7. Quina sort! Quina mala sort! Ce noroc! Ce ghinion!
8. Quin doi! Quina vergonya! Ce prostie! Ce ruşine!
9. És curiós. És estrany. És ridícul. E curios. E ciudat. E ridicol.
10. Que guapa! / Que polida! Que simpàtic! Ce frumoasã e! / Ce aranjatã e! Ce simpatic e!
11. Que lleig! Que és d’horrorosa! Ce urât! Ce oribilã e!
12. Que trist! Que divertida! Ce trist! Ce amuzantã e!
13. Meravellós! Fantàstic! Minunat! Fantastic!
14. Bona sort. Molta sort. Noroc. Mult noroc.
15. És igual. No hi fa res. Nu face nimic. Nu-I nimic.
16. Ja està llest. E gata.
17. Per sort. Per desgràcia. Din fericire. Din nefericire.
18. Tant de bo! Aşa sã fie!

QUALITATS, ESTATS, PREFERÈNCIES
CÃLITÃŢII, STATE, PREFERENTE
1. Som alt. Som més alt. Som el més alt. Som alta. Som més alta. Som la més alta. Sunt înalt. Sunt mai înalt. Sunt cel mai înalt. Sunt înaltã. Sunt mai înaltã. Sunt cea Mai înaltã.
2. Estic bé. / Em trob bé. Estic molt bé. / Em trob molt bé. No estic gaire bé. / No em trob gaire bé. Sunt bine. / Mã simt bine. Sunt foarte bine. / Mã simt foarte bine. Nu sunt foarte bine. / Nu mã simt prea bine.
3. Tenc gana. Tenc set. Tenc molta gana. Tenc molta set. Mi-e foame. Mi-e sete. Mi-e foarte foame. Mi-e foarte sete.
4. Tenc fred. Tenc calor. Tenc molt de fred. Tenc molta calor. Mi-e frig. Mi-e cald. Mi-e foarte frig. Mi-e foarte cald.
5. Tenc por. Tenc molta por. Això em fa por. Això em fa molta de por. Mi-e fricã. Mi-e foarte fricã. Asta mã sperie. Asta mã sperie mult.
6. És fàcil. Sembla fàcil. És difícil. Sembla difícil. E uşor. Pare uşor. E greu. Pare greu.
7. Em fa mal el coll. Em fan mal les cames. Mã doare gâtul. Mã dor picioarele.
8. Tenc mal de cap. Tenc febre. Mã doare capul. Am febrã.
9. Necessit ajuda. Necessit un metge. Necessit una ambulància. Am nevoie de ajutor. Am nevoie de un doctor. Am nevoie de o salvare.
10. Tenc ganes de passejar. M’agradaria passejar. Am chef sã mã plimb Mi-ar plãcea sã mã plimb.
11. M’estim més anar al cinema. Prefer sã merg la cinema.
12. M’agrada llegir. M’agrada aquesta ciutat. Îmi place sã citesc. Îmi place acest oraş.
13. Em fa ganes. Em fa ilúlusió. Em fa gràcia. Am chef de asta. Mi-ar plãcea. Mã amuzã.
14. Em costa molt. Em duu molta feina. Mi-e tare greu. Mã solicitã mult.1. Som alt. Som més alt. Som el més alt.

COLORS
CULORI
1. Blanc, beix, groc, carabassa, verd, blau, lila, vermell, grana, marró, gris, negre. Alb, bej, galben, portocaliu, verde, albastru, mov, roşu, grena, maro, gri, negru.
2. - De quin color és? - És de color blanc. / És blanc. | És de color blau. / És blau. – Ce culoarea are? - E alb. / E albastru.
3. M’agrada aquest color. No m’agrada gens aquest color. Îmi place aceastã culoare. Nu îmi place deloc aceastã culoare.
4. És massa clar. No és gaire fosc. E prea deschis. Nu e prea închis.

NUMERALS
NUMERALE
1. U / un / una, dos / dues, tres, quatre, cinc, sis, set, vuit, nou, deu. Unu / un / o, doi / douã, trei, patru, cinci, şase, şapte, opt, nouã, zece.
2. Onze, dotze, tretze, catorze, quinze, setze, desset/disset, devuit/divuit, denou/dinou, vint. Unsprezece, doisprezece / douãsprezece, reisprezece, paispreceze, cincisprezece, şaisprezece, şaptesprezece, optsprezece, nouãsprezece, douãzeci.
3. Trenta, quaranta, cinquanta, seixanta, setanta, vuitanta, noranta, cent, mil. Treizeci, patruzeci, cincizeci, şaizeci, şaptezeci, optzeci, nouãzeci, o sutã, o mie.
4. Mig / mitja, un quart, dos quarts, una dotzena. Jumãtate, un sfert, douã sferturi, o duzinã.

EXPRESSIONS TEMPORALS
EXPRESII TEMPORALE
1. - Quina hora és, per favor? - Són les quatre i quart. – Cât e ceasul, vã rog? - E patru şi un sfert.
2. Avui. Demà. Ahir. Passat demà / Demà passat. Despús-ahir. Azi / Astãzi. Mâine. Ieri. Poimâine. Alaltãieri.
3. - Quin dia és avui? - Avui és dimecres, 6 de setembre de 2000. – Ce zi e azi / astãzi? - Azi e miercuri, 6 septembrie 2000.
4. Matí / Dematí. Migdia. Horabaixa / Tarda. Vespre. Nit. Matinada. Dimineaţă. Amiazã. Dupã amiazã. Searã. Noapte. Dimineaţã devreme.
5. Les classes són al vespre. Ell arriba al matí. Cursurile se ţin seara. El ajunge dimineaţă.
6. És de dia. És de nit. Es fa fosc. E zi. E noapte. Se întunecã.
7. El dinar se serveix a les dues. El sopar és a les vuit i mitja. Prânzul se serveşte la ora douã. Cina este la ora opt şi jumãtate.
8. - Quin temps dura? - Cinc hores. – Cât dureazã? - Cinci ore.
9. - Quin temps falta? - Tres setmanes. – Cât timp a mai rãmas? - Trei sãptãmâni.
10. - Quin temps estarà a tornar? - Devers una hora. – În cât timp se întoarce? - Cam într-o orã.
11. Fa tres setmanes. Des de fa set setmanes. Acum trei sãptãmâni. De trei sãptãmâni.
12. Abans de dues hores. Després de quatre dies. În maximum douã ore. Dupã patru zile.
13. A les nou i quart. Devers les set i vint. La nouã şi un sfert. Cam pe la şapte şi douãzeci.
14. Tenc molt de temps. Tenc poc temps. No tenc temps. Am mult timp. Am puţin timp. N-am timp.

DIES, MESOS, ESTACIONS, PUNTS CARDINALS
ZILE, LUNI, ANOTIMPURI, PUNCTE CARDINALE
1. Dilluns, dimarts, dimecres, dijous, divendres, dissabte, diumenge. Luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbãtã, duminicã.
2. Gener, febrer, març, abril, maig, juny, juliol, agost, setembre, octubre, novembre, desembre. Ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie.
3. Primavera, estiu, tardor, hivern. Primãvarã, varã, toamnã, iarnã.
4. Nord, sud, est, oest. Nord, sud, est, vest.
5. Els dimarts hi ha mercat. Dimecres vaig a Barcelona. Marţi este târg. Miercuri mã duc / plec la Barcelona.
6. El curs comença pel febrer. Es casen pel març. Cursul începe în februarie. Se cãsãtoresc în martie.
7. Som a la primavera. A l’estiu fa calor. E primãvarã. Vara e cald.
8. Pollença és al nord. Santanyí és al sud. Pollença este în nord. Santanyí este în sud.

EDAT, ANIVERSARIS
V ÂRSTÃ, ZILE DE NAŞTERE
1. - Quants d’anys té? | Quants d’anys tens? - Tenc 34 anys. - Câţi ani aveţi? / - Câţi ani ai? - Am 34 de ani.
2. - Quan fas els anys? - D’aquí a un mes. - Când e ziua ta? - De azi într-o luna.
3. Vaig néixer a Manacor el dia 2 de març de 1962. - M-am nãscut în Manacor pe 2 martie 1962.

TEMPS
VREME
1. - Quin temps fa avui? - Avui fa bon dia. | Avui fa mal dia. - Cum e vremea azi? - Azi vremea e frumoasã. / Azi vremea e urâtã.
2. Fa fred. Fa calor. Fa molt de fred. Fa molta calor. E frig. E cald. E foarte frig.
3. Plou. Neva. Fa sol. Plouã. Ninge. E soare.
4. Està tapat. Està ennigulat. Està estirat. Cerul e acoperit. E înnorat. E senin.
5. Fa vent. Fa trons i llamps. E vânt. Tunã şi fulgerã.
6. Hi ha boira. Hi ha humitat. Fa un temps molt sec. E ceaţă. E multã umezealã. Aerul e foarte uscat.

AVISOS I CARTELLS PUBLICITARIS
ANUNŢURI ŞI AFIŞE PUBLICITARE
1. Alerta! Anau amb compte! Atenţie! Aveţi grijă!
2. Atenció! Perill. Atenţie. Pericol.
3. Tancat. Tancat del 7 al 15 de juliol. Închis. Închis între 7 şi 15 iulie.
4. Obert. Obert de les 10 del matí a les 7 de l’horabaixa. Deschis. Deschis între 10 dimineaţa şi 7 seara.
5. Tancau la porta, per favor. Închideţi uşa, vă rog.
6. Deixau passar. Daţi-mi(ne…) voie.
7. No fumeu. Fumatul interzis.
8. Entrada. Sortida. Intrare. Ieşire.
9. Lliure. Ocupat. Privat. Liber. Ocupat. Privat.
10. Pis en venda. Casa per llogar. Apartament de vânzare. Casã de închiriat.
11. Rebaixes. Preus rebaixats. Ofertes. Descomptes. Mari reduceri de preţuri. Preţuri reduse. Oferte. Reduceri.
12. Aprofitau l’aigua. Nu risipiţi apa.
13. Silenci, per favor. Pãstraţi liniştea / Linişte, vã rog.

OFERTA I DEMANDA
OFERTÃ ŞI CERERE
1. - Què volia? - Voldria telefonar. - Ce aţi dori? - Aş dori să dau un telefon.
2. - Què vol prendre? - Vull prendre una cervesa. - Ce doriţi de băut? – Vreau o bere.
3. - Què val això? - Val tres mil pessetes. – Cât costã? – Costã trei mii de pesete.
4. - Què li dec? - Són sis-centes pessetes. – Cât vã datorez? - Şase sute de pesete.
5. El compte, per favor. Nota de platã, vã rog.
6. És car. És molt car. És massa car. E scump. E foarte scump. E prea scump.
7. És barat. És molt barat. És massa barat. E ieftin. E foarte ieftin. E prea ieftin.
8. Que teniu pa? Que teniu el diari d’avui? Aveţi pâine? Aveţi ziarul de azi?
9. Hi ha molta gent. Hi ha poca gent. E multã lume. E puţinã lume.
10. No hi ha ningú. No hi ha res. Nu-i nimeni. Nu-I nimic.
11. Hi ha moltes coses. Hi ha poques coses. Sunt multe lucruri. Sunt puţine lucruri.

FEINA, ESTUDIS, PROFESSIONS
MUNCÃ, STUDII, PROFESII
1. Avui és dia feiner. Avui és dia festiu. Azi e zi de lucru. Azi e sãrbãtoare.
2. Faig vacances. Vaig a fer feina. Sunt în vacanţă. Mã duc sã muncesc.
3. Faig feina de perruquer. Faig feina de perruquera. Faig feina de cambrer. Faig feina de cambrera. Sunt frizer. Sunt coafezã. Sunt ospãtar. Sunt ospãtãriţã.
4. No tenc feina. Estic a l’atur. Nu lucrez. Sunt şomer(ã). Îmi caut de lucru. Am nevoie de un loc de muncã.
5. Cerc feina. Necessit una feina. Îmi caut de lucru. Am nevoie de un loc de muncã.
6. Som comerciant. Som professor. Som professora. Som pagès. Som pagesa. Sunt comerciant. Sunt profesor. Sunt profesoarã. Sunt ţăran. Sunt ţărancã.
7. Estudii català. Estudii francès. Estudii espanyol. Estudii alemany. Estudii anglès. Învãţ catalanã. Învãţ limba francezã. Învaţ limba spaniolă. Învãţ limba germanã. Învãţ limba englezã.
8. Estudii matemàtiques. Estudii psicologia. Estudii química. Estudii filologia. Estudii dret. Sunt student(ã) la matematicã. Sunt student(ã) la psicologie. Sunt student(ã) la chimie. Sunt student(ã) la filologie. Sunt student(ã) la Drept.
9. Saps nedar? Saps cuinar? Saps parlar català? Ştii sã înoţi? Ştii sã gãteşti? Ştii sã vorbeşti catalanã?

LOCALITZACIONS
LOCALIZÃRI
1. - On és l’estació d’autobusos? - A prop, molt a prop. | Lluny, molt lluny. - Unde este staţia de autobuz? - Aproape, foarte aproape. / Departe, foarte departe.
2. - On és la biblioteca? - A la dreta. | A l’esquerra. | Al fons. | Tot dret. - Unde este biblioteca? - La dreapta. / La stânga. / În fund. / Tot înainte.
3. Vaig al banc. Vaig a l’escola. Vaig a ca nostra. Mã duc la bancã. / Mã duc la şcoalã. / Vin la voi.
4. Vénc de l’hospital. Vénc de la farmàcia. Vénc de ca nostra. Vin de la spital. Vin de la farmacie. Vin de la noi de-acasã.
5. Som al carrer. Som a cal metge. Som a ca nostra. Sunt pe stradã. Sunt la doctor. Sunt la noi acasã.

TRANSPORTS
TRANSPORTURI
1. Anar a peu. Anar amb bicicleta. Anar amb moto. Anar amb cotxe. Anar amb tren. Anar amb autobús. Anar amb avió. Anar amb barca. Anar amb vaixell. A merge pe jos. A merge cu bicicleta. A merge cu motocicleta. A merge cu maşina. A merge cu trenul. A merge cu autobuzul. A merge cu avionul. A merge cu barca. A merge cu vaporul.
2. Agafar la bicicleta. Agafar la moto. Agafar el cotxe. Agafar el tren. Agafar l’autobús. Agafar l’avió. Agafar la barca. Agafar el vaixell. A lua bicicleta. A lua motocicleta. A lua maşina. A lua trenul. A lua autobuzul. A lua avionul. A lua barca. A lua vaporul.

FAMÍLIA, ESTAT CIVIL I HABITATGE
FAMILIE, STARE CIVILÃ ŞI LOCUINŢĂ
1. Pare, mare, fill, filla, germà, germana. Tatã, mamã, fiu, fiicã, frate, sorã.
2. Padrí /avi, padrina /àvia, nét, néta. Bunic, bunicã, nepot, nepoatã.
3. Espòs / home, esposa / dona, company, companya. Soţ, soţie, prieten, prietenă.
4. Cosí, cosina, oncle, tia, nebot, neboda. Verişor, verişoarã, unchi, mãtuşã, nepot, nepoatã.
5. Cunyat, cunyada, gendre, nora. Cumnat, cumnatã, ginere, norã.
6. Som casat. Som fadrí. Som divorciat. Som vidu. Som casada. Som fadrina. Som divorciada. Som vídua. Sunt cãsãtorit. Sunt necãsãtorit. Sunt divorţat. Sunt văduv. Sunt cãsãtoritã. Sunt necãsãtoritã. Sunt divorţată. Sunt vãduvã.
7. Tenc tres fills. Tenc cinc néts. Am trei copii. Am cinci nepoţi.
8. A ca nostra som quatre germans. Suntem patru fraţi acasă.
9. Visc a cals padrins. Visc tot sol. Visc tota sola. Locuiesc la bunicii mei. Locuiesc singur. Locuiesc singurã.
10. Visc en un pis. Visc en una casa amb jardí. Locuiesc într-un apartament. Locuiesc într-o casã cu grãdinã.

FESTES I FELICITACIONS
SÃRBÃTORI ŞI FELICITÃRI
1. Nadal. Cap d’Any. Els Reis d’Orient. Crãciun. Revelion. Boboteazã.
2. Carnaval. Quaresma. Pasqua. Carnaval. Postul Mare. Paşte.
3. Vacances d’estiu. Vacances de Nadal. Vacances de Pasqua. Vacanţă de varã. Vacanţã de Crãciun. Vacanţă de Paşte.
4. Bon Nadal i feliç Any Nou. Crãciun Fericit si un An Nou fericit.
5. Bones festes. Bon viatge. Bones vacances. Sãrbãtori Fericite. Drum bun. Vacanţã placutã.
6. Enhorabona. Salut! Sã fie-ntr-un ceas bun. Noroc!
7. Molts d’anys. Moltes felicitats. La mulţi ani. Felicitãri.